Filip Pacurar

De Duminica, cei de la CTP(Compania de Transport Public) Arad, a aprobat ca tramvaiele sa reinceapa sa circule de la Uta, spre Gradiste. Si ce s-au mai gandit ei? Hai sa scoatem autobuzul gratuit Uta – Podgoria si sa ii lasam pe oameni sa circule cu linia 15, care nici macar nu circula la podgoria, ci spre Gradiste. Si asta nu este tot. Pe langa ca trebuie sa ma duc mult mai mult pe jos ca sa ajung la scoala, tipii astia au si scumpit abonamentul. Si nu o scumpire cu 1 leu, ci cu 9 lei. Acum abonamentul este 47 de lei si biletul 2 lei. Pai mah oamenilor, ganditi-va ca mai bun 70 de bani si ajung in Timisoara, cu 2,7 RON. Si eu dau 2 lei ca sa merg 2-3 kilometri? Si de ce toate acestea? Pentru ca ei sa isi scoata banii pentru ce au “modernizat”.

Alta poveste sunt unele statii pe care le-au “modernizat” CTP. Nu pot sa zic decat ca au facut sa fie mai rele. Sunt mult mai stramte acum, daca nu esti atent cineva de impinge jos, pe linia de tranvai. Ce sa zic, traim in Romania, tara unde toate lucrurile devin mai rele pe zi ce trece . Eu unul nu imi voi face abonament si nici bilet nu imi iau pana nu ajung la destinatie. Adica cum, sa platesc si nici sa nu primesc ceea ce platesc? Nimic nu veti primi de la mine, comunistilor(nu stiu daca chiar sunt comunisti sau nu, dar nu mi-a venit altceva in minte)!

Zapada care se topeste, vreme nasoala de iesit afara – semn ca trebuie sa ramai in casa. Si daca tot ramai in casa, nu ai cum sa pierzi lansarea site-ului blog18.ro – comunitatea bloggerilor sub 18 ani. Acest site este acumularea a multor ore de munca, a stresului si a multor factori care au influentat intens acest proiect. Pentru ca lu’ Dany i-a venit cheful, astazi pe la ora 19:30, 16 Februarie 2009, am lansat acest site. Urmeaza alte proiecte marca “blog18”, proiecte care cu adevarat va vor lasa “gura apa”. Apreciem daca ai lasa un mic feedback, avand in vedere ca Dany a etichetat acest proiect ca fiind “Beta”. Asadar, 16 Februarie 2009, o zi care va ramane cu siguranta in istoria bloggingului romanesc. In continuare, va pun comunicatul de presa.

Read more »

Astazi la scoala, care by the way a fost prima zi din al doilea semestru, eram pe afara ca de obicei cu niste colegi. Urma sa avem ora de sport si asteptam sa se sune. Stateam degeaba prin curte si un coleg, a facut un gest cam nesimtit dupa mine. De cealalta parte era un om pe care noi il numim boschetar. Statea si se uita si el la noi fara sa faca nimic rau… puteai sa ii vezi bucuria in ochi pe care o avea cand vedea doi copii care se fugareau prin curte… poate asta ii aducea aminte de copilaria lui, cine stie ? In fine, colegul acesta a strigat dupa el “Imi dai si mie id-ul tau de messenger?”. Atunci mi-a venit si mie sa rad, dar acum nu mai. Apoi colegul a luat-o la fuga, dar omul a strigat dupa el: “Nu te speria, nu iti fac nimic, hai sa iti vobesc ceva”. Am mers si eu cu el. Spre surprinderea noastra, acest om a inceput discutia cu o intrebare retorica, avand in vedere ca suntem la un profil cu engleza intensiv(6 ore/week): “Do you speak english?”. Colegul meu ii raspunde: “Yes…. why?”, raspunsul a si venit: “Numa asa, ca si eu stiu a little”. Apoi disctuia s-a indreptat spre un alt subiect, subiect care a fost initiat tot de acest om: “Auzi, tu pe ce site-uri umblii pe internet?” – “Pai pe miniclip si altele”. Cam atat am apucat sa vorbim cu el pentru ca profesoara de serviciu pe scoala a venit si a vorbit cu el sa plece de langa gard ca sa nu aiba probleme cu jandarmii.

Apoi m-am gandit ca acest om pentru ca lumea sa nu isi mai bata joc de el s-a documentat in legatura cu cateva subiecte(engleza, computere), pentru ca lumea sa nu isi mai bata joc de el. Dar in lumea de azi este ceva la moda sa iti bati joc de un om pe care il vezi dormind pe banca, stand in strada, cautand de mancare in tomberoanele de pe strada, in loc sa te duci sa vorbesti cu el si sa il ajuti cum poti. Fenomenul acesta nu se petrece doar in Romania, ci si in alte tari, doar ca in Romania gasesti mai multe persoane de acest gen, persoane care o duc mult mai rau ca noi. O, ce n-as da sa ne schimbam cu totii mentalitatea, inclusiv eu.

Poza este luata de la Sebastian Bârgău – visurat.ro de aici – Poza nu are nici o legatura cu personajul descris in articol.

Ghici ciuperca unde sunt cauciucurile astea? In fata portii mele! De ce? Fiindca un om nesimtit le-a schimbat in fata portii mele si le-a lasat acolo, nu cumva sa le puna in portbagaj si sa le duca acasa, sau si mai simplu, putea sa le arunce la tomberonul de peste drum care este destul de incapator. Dar nu, el le-a lasat aici si a trebuit noi sa le aruncam. Poftim cultura „a la” Rromania.

Oare mai găseşti în România o revistă respectabilă, nu taifasuri şi prostii, care să nu coste nimic? Să luăm ca exemplu revista Terra. A costat la început 2,5 LEI. Ba dacă bine îmi aduc eu aminte când eram clasa a IV-a costa 2 lei(20 de mii pe vremea aia). Ei bine, în fiecare vară Terra noastră s-a tot scumpit şi aşa acum a ajuns la preţul de 4,5 LEI. Dar dacă dai banii ştii că măcar câştigi ceva. Ai un documentar pe cd plus numeroase articole interesante. Totuşi, în rest nu prea găseşti concordanţă între preţ şi conţinut, ci editorii doar pun un preţ bombă dar conţinutul îl lasă pe apa sâmbetei.

În Anglia, există o revistă foarte bună. Bună pentru cei pasionaţi de aşa ceva. Revista asta se numeşte Audio Media şi costă aproximativ 4 lire. Totuşi, în fiecare lună, eu primesc în cutia poştală o revistă Audio Media, gratuit. E adevărat că până ajunge la mine, trece luna, deci primesc cu o lună în urmă(în februarie primesc pe ianuarie), dar totuşi, o primesc şi o pot citi fără să o cumpăr. Deja am strâns nu ştiu câte reviste de astea şi le-am şi citit(în mare). Uitaţi-vă şi voi în poză şi gândiţi-vă cam câţi bani trebuia să dau pe astea.  Ţin să vă anunţ că nu am dat nici un leu.

Ei bine, unde mai găseşti în Romania aşa ceva? Nu mai este gratis nimic în ţara, să nu mai vorbim de trimiterea materialelor româneşti în alte ţări.